Acasa

Articole

Domnitori

Resurse

Contact


 

 

 

       A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii.

       Este una dintre cele mai marcante personalitati ale istoriei romanesti. Ca nume si origine este considerat ca fiind un descendent al familiei Patrascu, una dintre cele mai instarite din Tara Romaneasca din acea perioada, Mihai Patrascu fiind considerat cel mai mare latifundiar al acelei perioade. A fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Tarii Romanesti si, pentru o scurta perioada in 1600, conducator al tuturor celor trei tari ce urmau sa formeze Romania de astazi: Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova. Din acest motiv, el este considerat de istoriografia romaneasca primul unificator al poporului roman si erou national.

       La sfarsitul anului 1588 devine stolnic al curtii lui Mihnea Turcitul, iar in 1593 ban al Craiovei in timpul domniei lui Alexandru cel Rau. in septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar si al otomanilor, a devenit voievod al Tarii Romanesti, efectiv de pe 11 octombrie.

       Adera la "Liga Sfanta" crestina, constituita din initiativa Papei Clement al VIII-lea, din care initial faceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova si Toscana (Anglia si Polonia au manifestat rezerve fata de politica de cruciada a papalitatii). Ulterior adera si Transilvania, considerata factor decisiv in atragerea in alianta a celorlalte doua state romanesti, Moldova si Tara Romaneasca. Aron Voda, domnul Moldovei semneaza un tratat cu imparatul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv in plus lui Mihai Viteazul sa decida, cu acordul boierilor, intrarea in alianta antiotomana.

       in 1594 si in anii urmatori Mihai Viteazul a condus o campanie militara in sudul Dunarii, cucerind cetatile Isaccea, Macin, Cernavoda, Rasgrad, Babadag, Targul de Floci, Silistra si chiar Rusciuc, Sistova, Nicopole si Vidin. Potrivit istoricului Nicolae Iorga, calaretii lui Mihai Viteazul ajunsesera pana la Adrianopole in est si Plevna in vest. Aceasta actiune a fost coroborata cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stapanirea sa Bugeacul, in aceeasi perioada. in 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o data cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel incat Dobrogea si gurile Dunarii s-au aflat sub stapanirea sa pana la moarte.

       intreaga crestinatate balcanica l-a privit ca pe un eliberator, iar dupa moartea sa, in hartiile gasite sub perna, s-a aflat o scrisoare in care acesti crestini il numeau Steaua lor rasariteana

       Domnia lui Ieremia Movila, devotat polonezilor, insemnase practic indepartarea Moldovei de Sfanta Alianta. in Transilvania, Sigismund renunta la tron in favoarea varului sau, Andrei Bathory (deasemenea inclinat catre politica polona). in aceasta situatie, unitatea militara a tarilor romane se diminueaza iar Mihai Viteazul, pus in fata destramarii coalitiei antiotomane, decide aplicarea "planului dacic", in speta Unirea celor trei tari romane. in iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere incuviintarea imparatului Rudolf al II-lea pentru punerea in practica a initiativei sale. Primind un raspuns favorabil, la sfarsitul aceluiasi an, intra in Transilvania prin pasul Buzau, si dupa victoria asupra lui Andrei Bathory (Selimbar, 18/28 octombrie 1599) isi face intrarea triumfatoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599,primind cheile fortaretei de la episcopul Napragy. in mai 1600, Mihai Viteazul il alunga de pe tronul Moldovei pe Ieremi Movila, invingandu-l la Bacau, si realizeaza astfel, prima unire a tarilor romane. Titulatura folosita de voievod (intr-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara Moldovei"

       Contextul international era complet nefavorabil Unirii. Puterile vecine vedeau in noul stat o contradictie cu interesele proprii. Habsburgii isi vedeau amenintate planurile de mentinere a Transilvaniei in sfera de influenta, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renuntarii la Tara Romaneasca. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formula puternica, capabila sa schimbe raportul de forte din regiune. Existau insa si conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau masurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuseste sa infranga revolta nobililor maghiari sprijiniti de generalul Basta (Miraslau 18/28 septembrie 1600) si astfel pierde Ardealul. in scurt timp Moldova va reintra in posesia Movilestilor aserviti intereselor polone. Mihai incearca sa reziste atacului polon asupra Tarii Romanesti, insa si pe acest tron se va urca un membru al familiei Movilestilor, Simion.

       Fortat sa ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul imparatului Rudolf al II-lea, care, in contextul reinscaunarii lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, accepta sa-l sustina pe roman. impreuna cu generalul Basta, Mihai porneste campania de recucerire a teritoriilor romanesti. Prin victoria de la Guruslau (3 august 1601), voievodul valah il indeparteaza pe Bathory din Transilvania. Continua prin a recupera Tara Romaneasca gonindu-l pe Simion Movila de pe tron. in aceste conditii, se intrezareau perspectivele unei noi uniri, perspectiva cu care imparatul nu putea fi de acord. Din ordinul sau, in 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis de generalul Gheorghe Basta (vezi Mormantul lui Mihai Viteazul). Capul sau este luat de unul dintre capitanii domnitorului si inmormantat de Radu Buzescu la Manastirea Dealu, langa Targoviste. Pe lespedea sa de piatra de la Manastirea Dealu sta scris: Aici zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei.

 

 

 

Pentru ca er oii....nu mor niciodata ! 






Copyright 2009 by Catalin C.