Acasa

Articole

Domnitori

Resurse

Contact


 

Burebista (82 i.Hr.-44 i.Hr.)

(Imparatul Dacilor)

 

 

          Burebista s-a nascut ca fiu al regelui care avea capitala la Argedava in jurul anului 110 ien. Tatal lui Burebista trebuie sa fi avut o mare influenta in zona, atata timp cat reprezentantii oraselor pontice apelau la el. Acest context social, a avut, probabil un rol hotarator in viata lui Burebista, primul vizionar al unitatii administrative a populatiei carpato-danubiano-pontice. Este una dintre cele mai mari personalitati ale istoriei roamnilor, sub carmuirea sa teritoriile ocupate de daci au fost cele mai insemnate, iar importanta statului dac din acea vreme ajunsese sa fie comparata cu cea a Imperiului Roman.

         Prima capitala a regelui dac a fost la Costesti, pana au inceput lucrarile la Sarmizegetusa, cea care va ramane capitala pana la sfarsitul statului dac sub Decebal.

         La inceputul domniei pericolul cel mai apropiat de centrul statului lui Burebista era reprezentat de celti. In anul 60 i.Hr. sau 59 i.Hr. porneste o campanie fulgeratoare impotriva boilor, tauriscilor si anartilor, pe care-i distruge. Rezultatul a fost o masiva migratie a celtilor spre vest. In teritoriile cucerite au aparut asezari geto-dace. In aceeasi campanie au fost zdrobiti probabil si scordiscii de la gura Tisei. Hotarele Daciei s-au extins astfel pana la confluenta raului Morava cu Dunarea Mijlocie.

      Dupa campania impotriva celtilor, Burebista a acordat mare atentie zonei istro-pontice, unde primejdia romana era in crestere. In anii 73 i.Hr.-72 i.Hr. cetatile grecesti pontice sunt cucerite de generalul roman Terentius Varro Lucullus. Cetatile se rascoala impotriva guvernatorului Antonius Hybrida. Hybrida a organizat o expeditie, dar a fost infrant de greci, aliati cu bastarnii si getii. Burebista hotaraste apoi sa supuna cetatile de pe litoralul Pontului Euxin (Marea Neagra). In 55 i.Hr. cucereste orasul grecesc Olbia de la gurile Bugului, apoi Tyras. Au urmat apoi Histria, Tomis, Mesembria. Intregul litoral pontic si teritoriul pana la muntii Haemus (Balcani) se afla sub stapanirea lui Burebista. De aici, Burebista a organizat expeditii pana in Macedonia si Illiria. Devine astfel "cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia", cum il numeste o inscriptie greaca contemporana.

    

     Cuceririle istro-pontice ale lui Burebista au pus statul dac in conflict cu Roma. Aceasta n-a intervenit insa imediat din cauza situatiei interne, care culminase cu razboiul civil dintre Cezar si Pompei (49 i.Hr.). In primavara anului 48 i.Hr, cand luptele dintre Cezar si Pompei se dadeau in peninsula Balcanica, Burebista l-a trimis pe Acornion ca delegat cu o misiune pe langa Pompei. In schimbul ajutorului militar, Pompei recunostea vastele hotare ale Daciei. Acesta este insa infrant la Pharsalos si se refugiaza in Egipt, unde este ucis. Dupa aceasta victorie Cezar planuia o campanie impotriva Daciei. Isi concentrase in anul 44 i.Hr. o mare armata pe malul de est al Marii Adriaticei. Este insa asasinat in acelasi an.

    Moartea lui Burebista si destramarea statului dac

    Odata ce pericolul roman nu mai este atat de mare, prin asasinearea lui Cezar, Burebista este inlaturat si ucis de aristocratia nemultumita de cresterea puterii acestuia. Moartea lui Burebista a provocat mari transformari si tulburari. Regatul dac se destrama in 4, mai apoi in 5 state. Centrul din Transilvania va fi condus dupa moartea lui Burebista de marele preot Deceneu. Moartea lui Burebista a avut drept efect destramarea regatului sau, ale carui limite fusesera: in Nord: Carpatii Padurosi, in Est: Pontul Euxin, in Sud: muntii Haemus, in Vest: confluenta raului Morava cu Dunarea Mijlocie. Dupa moartea lui Burebista continuitatea vietii politice se mentine in Sud-Vestul Transilvaniei, in zona fortificata a Sarmisegetuzei. Puterea in stat a fost preluata de Deceneu. Acesta era rege, mare preot si judecator suprem. Sub Deceneu, statul dac are un caracter teocratic (religios).

Pentru ca eroii....nu mor niciodata ! 






Copyright 2009 by Catalin C.